Monolog împroşcat pe wall-ul plîngerii

Oamenii vor ieşi în stradă cînd li se va oferi o alternativă care să merite efortul. Suntem sătui de ţepe. FSN, Iliescu, Roman, CDR, PSD+PUR, Alianţa DA, PDL+PSD, PDL+UNPR, USL, PNL, Traian Băsescu. Toate astea asezonate cu UDMR, PRM şi minorităţi. Şi vă mai întrebaţi de ce nu mai ies românii din case? Şi-i mai şantajaţi mult emoţional cu mesaje ca “Ieşiţi din casă dacă vă pasă!”? Poate sunt nebun, dar eu aş ieşi din casă numai dacă mi s-ar oferi garanţia că alternativa oferită va fi o Românie fără infama şi găunoasa enumerare de mai sus. Aş vrea să mă trezesc mîine şi să nu mai aud de ei, să nu le mai văd mutrele hulpave cu ochi mici puşi mai mereu pe furat ceva. Mi-au furat speranţa, mi-au furat votul, mi-au furat prezentul, mi-au amanetat viitorul, m-au făcut să plec din ţară, m-au înrăit, m-au făcut să fiu un cinic, m-au folosit şi apoi m-au aruncat ca pe-o perie de curăţat căcăstoarea, mi-au batjocorit bunicii, s-au şters la cur cu noi şi ne-au luat banii. Şi-au bătut joc şi de morţii noştri, ăia care stau cu picioarele înainte prin parcuri publice şi pe care tot ei i-au ucis cu minciunile lor, pe ale căror pietre funerare se cacă ciorile şi porumbeii, de care-şi aduc aminte numai la comemorări cînd îi vezi încolonaţi cu eşărfuţe brănduite de partid, toate culorile posibile.

 Nu ies în stradă pentru nimeni, nici pentru mama. Are şi ea discernămînt şi dacă vrea, poate să iasă în numele ei. Nu ies ca să fiu un “vierme” numărat de jandarmi şi urmărit la TV din cabinete cu scaune pufoase, unde se fumează trabucuri şi se beau băuturi fine, în timp ce unii – Puterea – îşi frîng palmele şi mă-njură, iar alţii – Opoziţia – îşi freacă palmele fine, făcînd listele cu satrapii care vor prelua scaunele părăsite de vrăjmaşii lor politici de azi, aliaţii lor de mîine.

 Românie, tu fă ce vrei. Eu unul m-am lecuit. Mă dezic de tine şi-ţi spun doar că eşti o altă întîmplare din lungul şir de întîmplări constituite imprevizibil în haosul sugestiv intitulat “viaţa mea”.

 ***

Sunteţi liberi să aruncaţi acum cu căcat. Sau să mă ştergeţi din listele voastre pline. Cred că pot să trăiesc cu asta. De azi înainte revin la starea iniţială pre-Arafat ft. Băsescu. Dealul meu nu mai trebuie pîngărit cu mizeria de afară.